Leșinul sau sincopa reprezintă pierderea bruscă și temporară a stării de conștiență și a controlului muscular cauzată de scăderea fluxului de sânge la nivel cerebral (creierul nu mai primește suficient oxigen).
Tipuri de leșin și cauzele acestora
Care sunt simptomele leșinului
Când leșinul reprezintă o urgență medicală
Ce este leșinul (sincopa)
De obicei, leșinul în sine nu reprezintă un motiv de îngrijorare, dar, alteori, acesta poate fi semnul unei afecțiuni severe, cum ar fi o boală de inimă. Din acest motiv orice episod de pierderea a stării de conștiență ar trebui tratat ca o urgență medicală, până când este cunoscută cauza care l-a declanșat. În plus, în timpul căderii există riscul accidentării, lovirii.
Un episod de leșin poate dura de la câteva secunde la câteva minute.
Majoritatea celor care leșină se trezesc după câteva secunde și își amintesc că s-au simțit amețiți sau rău înainte a a-și pierde conștiența.
Leșinul este destul de comun, poate surveni la persoanele de orice vârstă, indiferent dacă prezintă sau nu alte afecțiuni. Acesta afectează aproximativ 3% dintre bărbați și 3,5% dintre femei la un moment dat în viață, dar pe măsură cu înaintarea în vârstă procentul poate crește. Leșinul poate afecta până la 6% dintre persoanele peste 75 de ani.
Tipuri de leșin (sincopă) și cauzele acestora
Există mai multe tipuri de leșin în funcție de cauza care le declanșează:
Sincopa vasovagală
Sincopa vasovagală numită și sincopa cardio-neurogenă sau leșinul comun, este de departe cel mai comun tip de leșin.
Nervul vag este nervul care controlează sistemul cardiovascular și sistemul digestiv.
Acest tip de leșin este adesea declanșat de o combinație între deshidratare și postura verticală, dar poate avea ca factor declanșator și o emoție puternică, cum ar fi vederea sângelui (“leșin la vederea sângelui”).
Sincopa vasovagală apare în urma scăderii fluxului sanguin și implicit a cantității de oxigen care ajunge la creier cauzate de scăderea bruscă a ritmului cardiac și a tensiunii arteriale.
Factorii declanșatori ai sincopei vasovagale
Includ:
- vederea sângelui
- recoltarea de sânge
- a face o injecție
- ridicarea rapidă în picioare
- statul în picioare prea mult timp
- donarea de sânge
- durere bruscă și neașteptată, traumă, lovitură
- expunerea la căldură.
Sincopa situațională
Sincopa situațională este un tip de sincopă vasovagală și apare doar în anumite situații precum:
- deshidratare
- stres emoțional intens
- anxietate, frică
- durere
- foame
- consumul de alcool
- consumul de droguri
- urinare (sincopa de micțiune) poate apărea la bărbați în timp ce stau în picioare pentru a urina
- defecare (leșinul poate apărea atunci când o persoană este constipată și încearcă sa aibă scaun)
- suflarea într-un instrument muzical
- ridicarea de greutăți.
Sincopa sinusului carotidian
Sincopa sinusului carotidian apare la adulții în vârstă atunci când se aplică o presiune pe artera carotidă. Astfel de situații includ:
- purtarea unui guler strâns care apasă pe carotidă
- răsucire dură a gâtului
Sincopa posturală sau hipotensiunea posturală (ortostatică)
Hipotensiunea ortostatică (în poziție verticală) reprezintă tensiunea arterială mică la schimbarea poziției, din poziția culcat în picioare.
Leșinul poate apărea la schimbarea bruscă a poziției, deoarece sângele întâmpină dificultăți în a merge împotriva gravitației pentru a ajunge la creier.
Acest tip de leșin survine mai ales la persoanele peste 50 de ani, riscul fiind cu atât mai mare cu cât vârsta este mai înaintată.
Cauzele apariției sincopei ortostatice includ:
- reacțiile adverse la anumite medicamente, mai ales cele folosite în tratarea hipertensiunii arteriale, de exemplu diureticele
- boala Parkinson
- deshidratarea.
Sincopa cardiacă
Sincopa cardiacă apare din cauza scăderii fluxului sanguin către creier și are la bază existența unei afecțiuni cardiace. Acestea includ:
- aritmii
- atacul de cord
- insuficiența cardiacă
- hipertensiunea arterială
- stenoza aortică
- afecțiuni ale valvelor cardiace
- cardiomiopatia, etc.
Sincopa cardiacă apare mai frecvent în rândul persoanelor peste 60 de ani, în special cele cu istoric de boală cardiacă.
Sindromul tahicardiei ortostatice posturale
Sindromul tahicardiei ortostatice posturale sau frecvența cardiacă crescută în poziția în picioare, este un sindrom clinic rar, caracterizat printr-o creștere a frecvenței cardiace cu cel puțin 30 de bătăi pe minut în picioare. Acesta apare mai frecvent în rândul femeilor tinere, dar poate apărea și la bărbați.
Sincopa neurologică
Sincopa neurologică este cauzată de o afecțiune neurologică precum:
- accident vascular cerebral
- atac ischemic tranzitoriu
- convulsii
- migrene
- hidrocefalia cu presiune normală.
Sincopa de cauză necunoscută
La aproximativ o treime din pacienții care leșină nu este descoperită cauza care a condus la aceasta.
Care sunt simptomele leșinului
Principalul simptom al leșinului îl reprezintă pierderea stării de conștiență.
Înainte ca o persoană să își piardă conștiența poate să experimenteze și:
- amețeală
- greață
- slăbiciune
- vedere încețoșată sau în tunel
- transpirații
- modificări ale ritmului cardiac
- scăderea tensiunii arteriale
- somnolență
- dureri de cap
- confuzie
- auz înfundat
- căscat
- senzația de “cap gol”
- paloare
- cădere, prăbușire.
Multe persoane simt când se apropie un episod de leșin, ei au așa numitele “simptome premonitorii” (amețeală, greață, palpitații, etc.) și pot evita leșinul dacă se așază sau se întind și ridică picioarele.
Când să te adresezi medicului
Dacă leșinul nu este cauzat de o afecțiune medicală, tratamentul poate să nu fie necesar, persoana revenindu-și complet în câteva minute. Totuși, este bine să te adresezi medicului deoarece leșinul poate ascunde afecțiuni mult mai grave.
Leșinul apărut brusc sau care se repetă periodic reprezintă un simptom îngrijorător care poate ascunde o afecțiune severă, de aceea consultul de specialitate este necesar.
Adresează-te medicului de familie.
Ce să faci dacă observi că o persoană leșină
Atunci când observi că o persoană leșină sau este pe cale să leșine poți ajuta astfel:
- ajută persoana să se așeze, să se întindă pe spate
- ridică-i picioarele deasupra nivelului inimii pentru a restabili fluxul de sânge către creier
- verifică dacă există răni
- asigură-te că persoana respiră
- verifică dacă are puls
- asigură-te că persoana are căile respiratorii libere
- asigură-te că persoana primește aer, dacă sunt mulți oameni în jur cere-le să se îndepărteze
- dacă persoana leșinată își recăpăta cunoștința, nu o lăsa să se ridice prea repede
- oferă-i gheață sau apă rece.
Când trebuie să ceri ajutor medical de urgență
Solicită ajutor medical de urgență atunci când o persoană leșină și prezintă următoarele simptome:
- nu își revine în câteva minute
- a căzut și s-a lovit, prezintă răni care sângerează
- are dificultăți de respirație
- este însărcinată
- suferă de diabet
- nu își poate mișca membrele
- prezintă tulburări de vedere
- prezintă tulburări de vorbire
- prezintă bătăi anormale ale inimii
- prezintă dureri toracice
- nu are antecedente de leșin și are peste 50 de ani
- suferă de afecțiuni cardiace
- a pierdut controlul intestinelor sau al vezicii urinare
- rămâne confuză și dezorientată.
Urmează instrucțiunile dispecerului de urgență în timp ce aștepți personalul medical. Este posibil să fie necesar să efectuezi manevre de prim ajutor în acest timp.
Care este tratamentul leșinului
Tratamentul leșinului (sincopei) depinde de cauza acestuia și de rezultatele evaluărilor și testărilor medicale. Scopul tratamentului îl reprezintă prevenirea viitoarelor episoade de leșin.
Abordarea cauzei de bază poate ajuta prevenirea viitoarelor episoade de leșin precum și gestionarea stării de bază.
Opțiunile de tratament includ:
Tratamentul bolilor cardiace
- implantarea unui stimulator cardiac pentru menținerea unui ritm cardiac normal; acesta poate fi indicat persoanelor cu anumite afecțiuni cardiace (bradicardia, blocul cardiac, insuficiența cardiacă)
- defibrilator cardiac implantabil care monitorizează constant ritmul cardiac și corectează un ritm cardiac anormal la pacienții cu anumite afecțiuni cardiace (tahicardia ventriculară, insuficiența cardiacă)
- ablația cu cateter poate fi indicată în afecțiunile care provoacă ritmuri anormale ale inimii
Modificarea stilului de viață
- modificarea medicației sau ajustarea dozelor atunci când leșinul este cauzat de administrarea unor medicamente
- purtarea de ciorapi compresivi pentru a îmbunătăți circulația sângelui
- hidratarea corespunzătoare
- creșterea cantității de potasiu din dieta alimentară
- consumul unei cantități mai mari de sodiu
- evitarea cofeinei
- evitarea alcoolului
- schimbarea poziției din culcat în picioare cu precauție
- evitarea factorilor declanșatori, etc.
Cum poți preveni leșinul
Abordarea afecțiunii de bază poate preveni viitoarele episoade de leșin.
Acordă atenție sporită activităților sau situațiilor care declanșează leșinul. Atunci când știi ce îți cauzează leșinul poți lua măsuri pentru a le evita. Astfel:
- dacă leșinul este cauzat de vederea de sânge evită acest lucru
- dacă leșini atunci când ți se recoltează sânge sau în timpul altor acte medicale spune acest lucru cadrelor medicale pentru că ele pot lua măsuri pentru a preveni acest lucru
- ridică-te cu grijă și atenție din poziția culcat în picioare
- nu sări peste mese
- bea suficiente lichide
- nu sta în locuri aglomerate
- nu sta în picioare prea mult timp dacă acest lucru poate conduce la leșin
- nu sta în căldură mare mult timp
- nu purta gulere strânse care ar putea pune presiune pe carotidă
- evită emoțiile puternice care știi că ți-ar putea cauza leșinul
- atunci când simți că o să leșini așează-te la orizontală cu picioarele cu 30 de grade mai sus decât nivelul inimii sau, dacă acest lucru nu este posibil, așează-te cu capul între genunchi, pentru a preveni leșinul și nu te ridica decât atunci când te simți mai bine.
Leșinul este un eveniment care afectează mulți oameni și apare din cauza unui flux sanguin redus către creier. Se presupune că aproximativ o treime din oameni vor leșina măcar o dată în viață. De cele mai multe ori acest eveniment nu reprezintă un motiv de îngrijorare, dar dacă el reprezintă un simptom al unei afecțiuni poate necesita tratament.
Este bine să te adresezi medicului după un episod de leșin, mai ales dacă acesta revine periodic sau este însoțit și de alte simptome.
Atunci când nu există afecțiuni de bază care să provoace leșin, în general nu va fi nevoie de tratament, iar perspectiva pe termen lung este bună.
Programează acum o consultație online prin Getvig.Health pentru a afla părerea avizată a unui specialist (medicul cardiolog, medicul neurolog sau medicului de familie).
Surse de informare:
www.hopkinsmedicine.org, www.my.clevelandclinic.org, www.medicalnewstoday.com, www.healthline.com